+40 (234) 704 704|social network:

  • ro
  • en

Istoric Slanic Moldova

Serdarul Mihalachi Spiridon, camarasul ocnelor de la Tirgul-Ocnei, fiind la vanatoare, „in anul 1801, prin valea Slanicului, nelocuita de nici un suflet omenesc si acoperita cu o padure seculara, gaseste un izvor din stanca, apa lasa urma galbuie in calea sa catre rau.

Vinatorul gusta si insemneaza prin ramuri de copaci locul descoperit. Ulterior prietenii recunosc ca apa este minerala si ca in strainatate e intrebuintata spre tamaduirea boalelor.

Mihalache Spiridon amenajeaza locul descoperind si al doilea izvor mineral alaturi de cel dintai, dar deosebit de acesta la gust, deasemenea descopera in anii 1804-1807 izvoarele nr. 3, 4 si 5 si prin taierea padurii si spargerea stancilor face drum pe care oamenii erau in stare sa mearga la izvoare cel putin calare. in amintirea serdarului, izvorul nr. 1 din valea Slanicului poarta multa vreme numele de izvorul „Mihail”. Vestea despre apele minerale din valea Slanicului se intinde cu iuteala in intreaga Moldova si din toate partile au venit oameni care aveau nevoie de tamaduire, scria Wilhem de Kotzebue.
Tot el inalta o bisericuta in apropierea izvoarelor (1810). Prin 1820 erau la Slanic vreo 40 de camere pentru bolnavi, facute de serdarul Mihaluca. in anul 1824, se acorda un privilegiu domnesc pentru infiintarea bailor. in 1826, domnul Ionita Sandu Sturza urca numarul colonistilor la 27. in 1840, statiunea apare pentru prima data pe harta tarii, sub denumirea de Feredeiele Slanicului. Sub administratia Epitropiei Sf. Spiridon, statiunea ia un mare avant.

Se lucreaza cu ravna la descoperirea de noi izvoare. in 1856, din insarcinarea Epitropiei, protomedicul dr. Ludwig Steege intocmeste, pe baza unor analize partiale facute in 1852 de farmacistii Zotta si Abrahamfi si ajutati de chimistii Schnnel si Th. Stenner, un studiu complet al izvoarelor, pe care le compara cu apele unor vestite statiuni europene: Setters, Gleichenberg, Krahnchen, Aix-la-Chapelle, St. Marie, Vichy, Kissingen, Marienbad, Karlsbad, Kreuznach, Ems, Adelheid, Spa, Bruckenaud. in 1881, apele izvoarelor nr. 1, nr. 3, acesta din urma supranumit si „regele Slanicului”, si nr. 4 obtin medalia de argint la Expozitia internationala de balneologie de la Frankfurt pe Main, iar in 1883, la Expozitia din Viena, medalia de aur. Scriitorul Wilhem de Kotzebue care si-a petrecut vara anului 1885 la Slanic a facut tot felul de cercetari, reusind sa adune marturii si sa descrie in cartea sa intamplarile pitoresti care au dus la descoperirea primelor izvoare minerale din Valea Slanicului. in 1887, incepe sistematizarea statiunii.

Vechea asezare este stramutata in partea de jos a localitatii, iar in locul ei apar constructii noi (1887-1912): hotelul „Racovita”, dupa numele domnitorului care a donat Eforiei Sf. Spiridon aceste locuri, cladire monumentala, care imbina in mod fericit stilul baroc cu elemente de veche arhitectura romaneasca. Tot acum se construiesc un „Casino” cu sala de teatru, concert si bal, Sala de cura si „Inhalatorul” pentru care se aduc specialisti de la Munchen. La Expozitia universala din Paris, in 1900, primesc din nou medalia de aur. Slanic-Moldova era o statiune balneoclimaterica moderna pentru acele vremuri, care putea sta alaturi de statiunile straine.
De atunci a fost supranumita „Perla a Moldovei”, renume care dainuieste pana in zilele noastre.

Anii primului razboi mondial, 1916-1918, au prefacut Slanicul Moldovei intr-o ruina.
Dupa intrarea trupelor germane in statiune, Comandamentul este cantonat la hotelul Racovita.

La sfarsitul razboiului, Slanicul este aproape distrus. Reconstructia incepe tarziu. In 1932 hotelul Racovita era inca o ruina. Cu mari eforturi statiunea este refacuta doar partial.
Abia dupa nationalizarea statiunilor balneoclimaterice (1948), Slanic-Moldova ia un nou avant.
Se construiesc cladiri noi, se fac reparatii capitale si reamenajari la vilele existente. Se pune in functiune o linie de autobuze intre statiune si Targu Ocna.

In ultimele decenii ale secolului trecut se ridica in statiune cateva constructii in stil modern a caror frumusete se desprinde din imbinarea lor armonioasa cu celelalte cladiri, prin folosirea unor elemente arhitectonice potrivite stilului montan.

Slanic Moldova devine un centru modern de tratament hidromineral stiintific cu caracter permanent. Din anul 1974, Slanic-Moldova a fost declarata statiune de interes international.

MONUMENTE ISTORICE

La Slanic-Moldova se afla Cazinoul Regal construit in timpul domniei Carol I in 1894, monument istoric de arhitectura de interes national. Inca doua obiective din oras sunt incluse in lista monumentelor istorice din judetul Bacau ca monumente de interes local: fosta primarie din strada Vasile Alecsandri numarul 2 (construita intre 1870 si 1890) este clasificata ca monument de arhitectura, iar placuta memoriala de la Izvorul 1 (plasata in 1927) este clasificata ca monument memorial.